„Smart contract”-ul și asigurările obligatorii

Actualizată în: Iun. 28

Studiu de caz - Polița PAD


Pentru cei mai puțin familiarizați cu termenul de „smart contract” voi face o mică introducere. Probabil că majoritatea ați auzit de criptomonede și în special Bitcoin sau alte tipuri de monede mai mult sau mai puțin exotice. Ceea ce știu însă mai puțini este faptul că aceste monede se bazează pe tehnologia – blockchain, criptomonedele fiind doar o aplicație a acestei tehnologii.


Blockchain-ul reprezintă un nou sistem de infrastructură pentru validarea, stocarea și transferul datelor într-un mod extrem de sigur și fiabil bazat pe conceptul de distributed ledger tehnology (DLT). În realitate, această infrastructură se bazează pe o rețea de unități de calcul (computere, laptopuri etc) conectate prin Internet, care rulează o aplicație informatică ce le permite să efectueze tranzacții de diverse categorii. Arhitectura și algoritmul ce stă la baza acestor tranzacții permite o serie de îmbunătățiri în domeniul securității datelor care circulă - imposibilitatea teoretică de falsificare a acestora, validării tranzacțiilor, vitezei de procesare și care împreună duc la reducerea costurilor.


În termeni foarte simpli, un „smart contract” este un mini ”program software” care aplică automat termenii acordului dintre două sau multe părți atunci când sunt îndeplinite anumite condiții predefinite. Cu alte cuvinte, un „smart contract” acționează ca un intermediar virtual care execută tranzacții între două sau mai multe părți.


„Smart contract”-ul, rulează într-un blockchain care îi oferă resursele “rețelei” pentru execuția anumitor acțiuni. De exemplu, în mod simplist, atunci când se implementează un nou smart contract, validarea și înregistrarea lui se face de către toți participanții la acel blockchain, pe baza unui mecanism de toleranță la erori care este utilizat pentru a obține acordul necesar cu privire la o singură valoare a datelor sau o singură stare a rețelei între procesele distribuite sau sistemele multi-agent.


Există mai multe avantaje pentru „smart contract” în comparație cu asigurarea parametrică tradițională, astfel:

  • contractul este găzduit și executat într-un mediu descentralizat (DLT) care este protejat la falsificare, ceea ce înseamnă că nicio parte nu poate controla sau manipula în mod fraudulos contractul în propriul avantaj.

  • executarea sa este declanșată numai după ce primește date verificabile despre un eveniment asigurabil.

  • contractul este executat, despăgubirea fiind plătită imediat, printr-un transfer de active pe blockchain și fără nicio intervenție umană.

Până de curând, „smart contract”-ele nu se puteau conecta cu date din afara blockchain-ului într-un mod sigur și fiabil, ceea ce înseamnă că nu au putut declanșa tranzacții de asigurare în momentul producerii riscului asigurat.


Cu toate acestea, în ultimii ani s-au înregistrat progrese majore în domeniul așa numitor „oracle” - entități care pot lega blockchain-urile cu date din lumea reală. Spre deosebire de trecut, „smart contract”-ele sunt capabile să interacționeze direct cu infrastructura tradițională API și Internet of Things (IoT). Aceasta înseamnă că datele pot fi obținute din afara blockchain-ului și utilizate pentru a declanșa executarea acestor „smart contract”-e de asigurare.


O provocare a industriei asigurărilor este lipsa de încredere și transparență între actori. Potrivit Accenture, doar 29% dintre clienții de pe piața americană au încredere în asigurători. Această lipsă de încredere este reciprocă. Fraudele forțează asigurătorii să pună resurse suplimentare în validarea fiecărei cereri de despăgubire. Cu „smart contract”-ul, problema încrederii poate fi eliminată cel puțin parțial, în timp ce se reduc costurile administrative și timpul alocat.


Momentul semnării tradiționale a unui contract
Momentul semnării tradiționale a unui contract

Asigurarea pentru daunele produse asupra locuinței de inundații (din cauze naturale), cutremure sau alunecări de teren - PAD


Similar cu modul în care aplicațiile web au deschis calea către o multitudine de servicii online, blockchain-urile pot deschid calea spre produse de asigurare "smart". Aceste produse ușor accesibile ar contribui la un grad de penetrarea mai mare, ar întări încrederea în produsele de protecție financiară și ar ajuta la gestionarea mai eficientă a riscurilor.


În categoria acestor riscuri sunt și cele datorate daunelor produse asupra locuinței de inundații (din cauze naturale), cutremure sau alunecări de teren – care în acest moment sunt acoperite în mod tradițional, în România de polița PAD. Caracteristicile principale ale acestui contract de asigurare îl fac un candidat ideal pentru implementare: doar două categorii de bunuri/imobile eligibile, primă de asigurare fixă în funcție de categoria de imobil, sume asigurate fixe în funcție de imobile, riscuri strict delimitate.


Până în prezent, legislația și modul de implementare a politicii de asigurare obligatorie pentru riscurile mai sus-menționate nu și-a atins scopul propus. Astăzi, există în România câteva milioane de locuințe care nu sunt asigurate pentru riscurile mai sus menționate. Dincolo de acest aspect nici procedurile implementate nu permit o soluționare cu celeritate a cererilor de despăgubire cuvenite, calea tradițională fiind în continuare folosită.


Faze în ciclu de viață al unui smart contract
Faze în ciclul de viață al unui smart contract

Cum se creează și implementează în realitate un astfel de contract?


Pentru a crea un „smart contract” avem nevoie de o rețea care are implementată o tehnologie blockchain. Așa cum era de așteptat lucrurile nu sunt chiar atât de simple, existând o multitudine de implementări ale tehnologiei blockchain, ca în cazul distribuțiilor Linux, pentru cei ce sunt familiarizați cu acest sistem de operare, fiecare implementare aducând avantaje și dezavantaje. Ethereum, de exemplu este una din primele implementări blockchain care a permis, ca pe lângă minarea criptomonedei proprietare, să se creeze și să se distribuie în cadrul rețelei „smart contract”-e. Pe lângă Ethereum a cărui arhitectură de validare a contractelor generează costuri mari, au apărut nenumărate alte opțiuni, inclusiv în România, forme de implementare avansată de tehnologie blockchain, cum sunt cele de la Elrond, Zenon Network sau Nebula Capital. Acestea au avantajul că au redus până la zero, în unele situații, costurile cu validarea contractelor în blockchain-urile lor.


Bineînțeles că societățile de asigurare și autoritățile pot să dezvolte propria lor tehnologie blockchain. Ar fi o provocare, inclusiv la nivel guvernamental implementarea tehnologiei. Imaginați-vă cum ar arăta Cartea funciară sau Registrul comerțului cu tranzacții și date ce nu pot fi fraudate sau alegeri parlamantare cu voturi ce nu pot fi dublate sau falsificate?


Revenind la pionierul “smart contra