Ar trebui returnate primele de asigurare de către asigurători, pentru clienții persoane fizice aflate în carantină sau izolare instituționalizată? Dar celorlalte persoane a căror libertate de circulație a fost afectată?
Zilele acestea au apărut în spațiul public o serie de opinii și discuții cu privire modificările legislative legate de soarta asigurărilor, fie ele facultative, fie obligatorii, în perioada stării de urgență. Vezi în acest sens articolele și opiniile publicate.[1]
Probabil că nu aș fi scris nimic legat de acest subiect dar mi-a atras atenția o inițiativă vizând același subiect, dintr-un stat european puternic afectat de criza corona virusului și cu o industrie a asigurărilor mult mai dezvoltată decât cea din România, respectiv Franța.
Astfel, la data de 30 Aprilie 2020, președintele Federației Franceze a Asigurătorilor (FFA), d-l Florence Lustman s-a adresat printr-o scrisoare[2] deschisă d-lui Alain Bazot, președintele UFC-Que Choisir – o asociație renumită de protecție a drepturilor consumatorilor din Franța, cu privire la sondajul publicat de această organizație în data de 27 Aprilie 2020, sondaj prin care se încurajează persoanele asigurate auto să solicite asigurătorilor lor rambursarea unei părți din prima lor din cauza scăderii puternice a accidentelor auto.
Premisa juridică a unui astfel de demers adresat consumatorilor, are ca bază, conform susținerilor asociației UFC – Que Choisir, pe prevederile legale din articolul 113-4 al Codului francez al asigurărilor. Acest articol prevede că „asiguratul are dreptul în cazul reducerii riscului în timpul contractului la o reducere a cuantumului primei [...]”.
Dincolo de argumentele sau contra-argumentele exprimate de cele două părți, fac precizarea că în dreptul românesc nu există o astfel de prevedere expresă dar sunt o serie de argumente juridice care, printr-o interpretare logico-juridică a legislației existente ne-ar putea conduce spre o astfel de ipoteză de lucru ce ar putea face obiectul unei cereri de returnare a primei de asigurare. Nu este scopul acestui articol să desfac firul în patru, dar aș dori să supun analizei și comentariilor publice subiectul tratat.
Întrucât la probleme complexe nu există întotdeauna soluții simple, cred ca este necesar să distingem între mai multe tipuri de situații existente și să facem referire la câțiva temeni teoretici legați de conceptul juridic de asigurare și risc.
Pentru a nu fi acuzat că inventez termeni noi, am ales să folosesc terminologia folosită de Institutul de Studii Financiare supervizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, astfel:
„risc asigurabil[3] a) *riscul asigurabil reprezintă un eveniment viitor, posibil, cu caracter întâmplător, înregistrat în evidențele statistice, a cărei producere este independentă de voința asiguratului sau a beneficiarului asigurării și generează pagube materiale sau afectează starea de sănătate sau chiar viața oamenilor
În esență, pentru cei mai puțin familiarizați cu termeni juridici, dacă un risc nu este posibil el nu se poate asigura.
Având în vedere că măsurile legale impuse de pandemie se referă în mare măsură la măsuri de restrângere a dreptului de circulație a persoanelor și a bunurilor, voi încerca să disting între diferite tipuri de persoane și bunuri sub aspectul menționat:
În ceea ce privesc categoriile de asigurați care ar putea invoca restrângere libertății de mișcare și implicit eliminarea sau diminuarea riscului asigurat, putem distinge, raportat la poziția lor în raport cu calitatea juridică lor în contextul instituirii stării de urgență, trei mari categorii:
Persoane supuse izolării, măsurilor de carantină sau internării respectiv, persoanele cărora, conform articolului 8 din Ordonanța militară nr.1/2020, li se interzice, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, să iasă din locația în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităților competente.
§ Persoane supuse restricției de circulație impuse de ordonanța militară nr.3/2020 și care nu se află în nici una din situațiile de excepție prevăzute de ordonanță, respectiv:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale;
c) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie;
e) deplasările scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități sportive de echipă), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice;
f) deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină;
g) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
h) deplasarea pentru realizarea de activități agricole;
i)deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare.
Persoane cu drept limitat de circulație - toate persoanele care se deplasează numai în scopurile limitativ prevăzute în menționate mai sus la punctele a - i.
În ce privesc categoriile de contracte de asigurare (polițe de asigurare) supuse unui tratament special am putea distinge între:
polițe obligatorii (RCA, asigurări de răspundere civilă profesională, asigurarea obligatorie a locuințelor - PAID etc) și
polițele facultative de bunuri și persoane ( CASCO, de călătorie, bunuri imobile și mobile etc)
În ce privesc bunurile care, datorită restricțiilor de circulație, nu mai poartă nici un risc sau au un risc diminuat putem distinge între bunuri cu risc asigurat eliminat complet, și mă refer la mijloacele de transport staționate și imobilizate, mijloace de transport cu raza redusă de circulație sau volum redus de kilometri parcurși, față de cei anticipați la încheierea poliței de asigurare sau bunuri asigurate cu risc neafectat. De asemenea, discutăm de mijloace de producție complet oprite (uzinele Dacia de exemplu) care, cu privire la unele riscuri asociate și asigurate, nu mai există posibilitatea producerii acestora. Exemplele sunt nenumărate, mai ales în zonele de activitate cu riscuri acoperite de asigurări de răspundere civilă față de terți legate de activitățile prestate - începând cu hoteluri, restaurante, turism, companii aeriene, activități independente, societăți de transport, clinici private etc.
Întrucât nimeni nu a avut în vedere, nici măcar ipotetic, o astfel de situație generată de pandemie, nu există în acest moment nici un temei legal expres care să permită asiguraților să solicite returnare primelor pentru perioadele în care riscurile asigurate erau imposibil să se producă, fără ca acestor cereri, asigurătorii să le poate opune argumente legale. Dacă ar fi să comparăm cu situații din alte domenii cum ar fi cel bancar sau cel privind plata utilităților observăm că aceste situații au fost reglementate expres. Probabil că astfel de solicitări vor fi tranșate în instanță, dacă nu cumva se vor soluționa printr-un mijloc alternativ de soluționare a litigiilor.
Ca să închid acest capitol, aș dori să mai amintesc în final un aspect predat oamenilor din asigurări la Institutul de Studii Financiare - ” Pentru ca un risc să fie asigurabil, trebuie să aibă următoarele caracteristici: b) *să fie măsurabil în termeni financiari, să se producă în grupuri mari şi omogene, să fie un risc pur, să fie de natură fortuită, probabilitatea de producere a daunei să fie calculabilă, prima de asigurare să fie rezonabilă în raport cu riscul preluat în asigurare.”
Singura prevedere care ar fi putut să ne de niște indicii, prin analogie, cu privire la modalitatea practică în care un astfel de demers al asiguraților ar putea fi dus la îndeplinire, este cea din Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie care, la capitolul privind Contractul de asigurare stipulează următoarele: “contractul RCA poate fi suspendat la cererea asiguratului care a încheiat un contract RCA pe perioada suspendării dreptului de circulaţie al vehiculului conform prevederilor legale sau pe perioada imobilizării vehiculului, cu obligaţia depunerii plăcuţelor de înmatriculare/înregistrare la autoritatea care le-a eliberat.”
Din păcate această ipoteză nu poate fi utilizată, premisele ele fiind diferite dar, spre deosebire de prevederile legale anterioare [4], deschide calea și posibilitatea ca un contract de sigurare obligatoriu să fie suspendat. De aici până la a putea amenda un astfel de contract în condițiile date, cred că ține de insistența asiguraților și deschiderea asigurătorilor. E posibil ca asigurații să nu găsească întotdeauna argumentele juridice solicitate de asigurători, dar să nu uităm că trăim vremuri de excepții, pardon de excepție.
Soluții și variante de lucru există întotdeauna. Să nu uităm de sistemul bancar care, deși este considerat unul dintre cele mai rigide, a avut deschidere către consumatori. Că, de ce nu, în ultimă instanță vorbim de consumatori? Asta și raportat la unul din rolurile Autorității de Supraveghere Financiară care pune la loc de frunte protecția consumatorilor. Ei bine domnilor, acum aveți ocazia să demonstrați capacitatea dumneavoastră instituțională și să dovediți că vă meritați pe deplin retribuțiile, plătite de consumatorii din această industrie ce cu onor o păstoriți. Găsiți soluții care să nu genereze frustrări pentru nici un actor din această industrie, începând cu consumatorii, asigurătorii, intermediarii și de ce nu cu cei care închid lanțul trofic.
[1] https://www.1asig.ro/Suspendarea-contactelor-RCA-poate-avea-efecte-negative-asupra-pietei-de-asigurari-si-a-consumatorilor-articol-3,100-63363.htm ; https://unsar.ro/comunicate-de-presa/informare-de-presa.html ; https://www.libertatea.ro/stiri/publicitate-comunicat-cotar-unsar-se-ascunde-sub-umbrela-oficiala-asf-2972219 ; https://asfromania.ro/informatii-publice/media/arhiva/7094-asf-respinge-fara-echivoc-acuzatiile-c-o-t-a-r ;
https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/253064/colapsul-industriei-de-asigurari-rca-coronavirus-transportatori-suspendarea-politelor.html [2] https://www.ffa-assurance.fr/actualites/lettre-de-la-presidente-de-la-ffa-au-president-de-ufc-que-choisir [3] https://platforma.isfin.ro/sites/default/files/2019-08/%c3%8entreb%c4%83ri%20Intermediari%20angaja%c8%9bi%20Societate%20de%20Asigurare.pdf [4] vezi in acest sens si OUG 54/2016
コメント